Home>>Interviu>>Dirijorul Dawid Runtz: „Chiar dacă eu stau cu spatele la public şi nu îl văd, simt reacţia şi emoţia oamenilor care mă fac fericit”
Interviu

Dirijorul Dawid Runtz: „Chiar dacă eu stau cu spatele la public şi nu îl văd, simt reacţia şi emoţia oamenilor care mă fac fericit”

Dawid Runtz, în vârstă de 29 de ani, este dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii din Zagreb şi al Operei Regale Poloneze. În anul 2016 a absolvit Universitatea Frédéric Chopin din Varşovia, acolo unde a studiat dirijatul cu Antoni Wit; de asemenea, a participat la cursuri de măiestrie sub îndrumarea dirijorilor Daniele Gatti şi Riccardo Muti. Are o carieră în plină ascensiune şi este recunoscut la nivel internaţional pentru calităţile sale remarcabile: o tehnică dirijorală elegantă, sensibilitate şi cunoaştere în profunzime a partiturilor abordate.

În 29 august 2021, Dawid Runtz va concerta în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Zagreb, avându-i ca solişti pe violonistul Valentin Şerban şi violoncelistul Jae Min Han, câştigători ai Concursului Enescu 2021. În program – creaţii de Blagoje Bersa, Johannes Brahms, George Enescu şi Igor Stravinski.


Domnule Dawid Runtz, ştiu că aţi mai fost în România, dar urmează să susţineţi primul dumneavoastră concert în ţara noastră.

Da, va fi primul meu concert în România. Sunt foarte fericit că voi fi din nou în frumoasa dumneavoastră ţară. Va fi a doua oară în viaţa mea, pentru că prima dată am fost la Craiova, când urmam liceul de muzică, iar acum sunt bucuros să revin în România.


În Festivalul Internaţional „George Enescu” veţi conduce Orchestra Filarmonicii din Zagreb, al cărei dirijor principal sunteţi de la începutul acestui an. Cum a început colaborarea dumneavoastră cu acest ansamblu?

Colaborarea noastră a început în ianuarie 2020 şi prima lucrare muzicală pe care am dirijat-o la conducerea Orchestrei din Zagreb a fost Sfinţirea Primăverii de Igor Stravinski. După acel prim concert al nostru, am început să discutăm despre o colaborare pe termen mai lung şi astfel am ajuns să ocup postul de dirijor şef al acestei orchestre. Cred că este un ansamblu cu multe posibilităţi şi cu un potențial uriaş. Şi mă bucur că vom putea cânta în Festivalul Enescu muzica lui Stravinski, pentru aş putea spune că acest compozitor, cumva, a deschis un nou capitol în viaţa mea muzicală, ducându-mă spre postul de dirijor principal al Orchestrei din Zagreb. Iar acum, iată, mă apropii din nou de muzica lui Stravinski.

Din creaţia lui Igor Stravinski vom interpreta, în Festivalul Enescu, Suita Pasărea de foc. Pe lângă aceasta, vom avea în program o foarte interesantă piesă de George Enescu – Uvertura de concert pe teme populare româneşti. Nu am dirijat niciodată până acum această lucrare. Muzica sa pare să fie foarte ofertantă, solicitantă şi în acelaşi timp, dificilă pentru toţi cei din orchestră. Partitura este scrisă pentru o orchestră mare, avem o multitudine de instrumente – harpă, pian, o partidă mare de instrumente de percuţie; găsim aici, de asemenea, multe schimbări de tempo. Deci cred că este o piesă care aduce multe satisfacţii tuturor interpreţilor.

Am decis să includem în program şi o creaţie semnată de un compozitor croat – este vorba despre Blagoje Bersa. A trăit în secolul al XIX-lea şi în prima parte de secol XX şi a fost influenţat mult de compozitorii romantici. Iar piesa pe care o vom prezenta în cadrul Festivalului Enescu – Idila pentru orchestră – a făcut parte din perioada romantică. După această lucrare vom prezenta dublul concert de Johannes Brahms, o capodoperă a repertoriului romantic. O vom interpreta împreună cu doi dintre câştigătorii Concursului Internaţional „George Enescu” şi suntem desigur, bucuroşi că vom colabora cu muzicieni tineri şi talentaţi.


Pentru că ne aflăm într-o perioadă dificilă, cauzată de pandemie, v-aş întreba, cum a fost afectată în acest an activitatea dumneavoastră şi a Orchestrei Filarmonicii din Zagreb?

În timpul pandemiei a fost destul de dificil pentru noi, nu doar în Polonia, ţara în care trăiesc. Şi în Croaţia a trebuit să anulăm multe concerte. Am schimbat unele programe pentru a ne adapta. Am ales programe mai scurte şi am început să susţinem multe concerte camerale, cu mai puţini artişti pe scenă. Pe de altă parte, am încercat să transferăm munca noastră, pe internet. De exemplu, în Polonia, multe orchestre au decis să ofere concerte live sau înregistrate pe internet. Acum lucrurile stau mai bine, pentru că restricţiile nu sunt atât de stricte ca înainte şi suntem foarte fericiţi să ne aflăm din nou pe scenă. Nu există nimic mai frumos pentru noi, ca muzicieni, decât să vedem mulţi oameni în sală. Chiar dacă eu stau cu spatele la public şi nu îl văd, simt reacţia şi emoţia oamenilor care mă fac fericit.

Citește continuarea AICI